• Libertatea de exprimare „Nu sunt de acord cu ce spui, dar voi apăra pană la moarte dreptul tău de a spune acest lucru”.
Libertatea de exprimare stă la baza umanității și este o condiție fără de care democrația și societatea modernă nu pot exista.
Libertatea de exprimare încurajează posibilitatea exprimării unor puncte de vedere diferite între membri unei comunități, care pot genera abordări mai complexe și căi noi de explorare. În același timp, ea este cel mai eficient mod de rezolvare a punctelor de vedere diferite. Rezolvarea conflictelor se face numai după ce părțile își comunică liber toate părerile și interesele ce stau la baza opiniei lor. Lipsa dialogului sincer între părți duce la apariția prezumțiilor care constituie principala cauza a marilor eșecuri.
În România, libertatea de exprimare este garantată prin Constituție (articolul 30). [http://www.constitutia.ro/const.htm]
 
  • Meritocrația “Omul potrivit la locul potrivit
Meritocrația în sine, deși a aparut inițial mai degrabă ca o ideologie ce susține că puterea trebuie să fie atribuită doar pe bază de merit, astăzi are conotații diferite față de conceptul aristotelic ce suprapunea meritul cu categoria socială din care făcea parte individul. Actualmente meritocrația este un concept aplicat zi de zi în formarea indivizilor, din școală și pană la sfârșitul vieții și reprezintă o metoda prin care putem să diferențiem personale în funcție de diferite criterii în vederea atribuirii unor poziții, titluri, calificări, etc. De exemplu: pentru a acorda titlul de absolvent, elevii trebuie să treacă examenele anuale, sau pentru a selecta membrii unei echipe naționale sportive indivizii sunt antrenați în cadrul cluburilor și al competițiilor dintre cluburi. De asemenea, la selectarea unui angajat, angajatorul verifică experiența, calificările profesionale ale aplicaților, etc. Generalizând, meritocrația este azi o recunoaștere a capabilităților personale în condiții transparente și echitabile pentru toți indivizii.  
 
  •  Consensul „Un lider adevărat nu caută să obțină un consens ci o avalanșă de consensuri”.
În cadrul democratic deciziile sunt luate prin vot. În general, este adoptata decizia care întrunește majoritatea opțiunilor (jumătate plus unu) votanților. Acest model de decizie are unele probleme care se răsfrâng asupra societăților democratice. In principal este vorba de fenomenul cunoscut sub denumirea generică de „dictatura majorității”, care constă în impunerea deciziei luate și părții care nu a votat pentru ea. Pentru a corecta aceste neajunsuri, uneori decizia se poate lua în consens. Aceasta are avantajul ca dezbate problemele în cauza până când ele sunt acceptate de toți decidenții. Dezbaterea duce la o mai buna înțelegere a problemelor și ofera șansa de acceptare a soluției generale, convenabilă tuturor indivizilor. Un alt avantaj este faptul că o decizie luată în consens se implementează mult mai rapid și fără fricțiuni.
Consensul asigură și cimenează coeziunea în acţiune și va genera sinergia necesară pentru realizarea proiectelor de anvergură și pentru creşterea performanțelor la nivelul entităţii.
 
  • Respectul „Ce ție nu-ti place, altuia nu-i face.
In primul rând ne datoram respect unul celuilalt. Aceasta include aplicarea în totalitate a codului bunelor maniere începând cu cei ”șapte ani de acasă” precum și lucruri ce țin de respectul față de convingerile religioase ale semenilor, etnie și naționalitate, sex, profesie, apartenenta politica, partener în trafic dar și respectul pentru stat și administrație.
Respectul față de oponenții ideilor și acțiunilor noastre trebuie să se supună unor reguli elementare de fairplay, care să aibă la baza argumentul bine fundamentat, evitându-se atacuri de altă natură la adresa adversarilor. 
 
  • Continuitatea „A pregătii viitorul nu înseamnă decât a crea prezentul.
Este în firea umană să ne gândim la avantaje personale  și  implicit să beneficiem de ele direct. De cele mai multe ori oamenii care trăiesc în trecut sau în viitor sunt marginalizați. Adevărul este ca putem fi câștigători numai daca gândim în viitor, învățând din trecut  și  acționând în prezent. Tot ce se întreprindem azi este o baza a continuității sau a dispariției noastre. De aceea educația tinerilor, a urmașilor noștri care vor munci la un moment dat pentru ca noi să ne putem odihnii, este cea mai buna investiție pe care trebuie să o facem.
Orice decizie luată, plan elaborat  și  acțiune întreprinsă trebui să fie raportata la satisfacerea principiului continuității, iar orice factor de risc care poate amenința viitorul nostru trebuie identificat cat mai devreme posibil.  
 
  • Transparență „Fără transparență va rezulta neîncredere și o stare adâncă de nesiguranță.
Transparenta privită ca posibilitatea de relevare a faptelor și intențiilor este sinonimă cu cerința de a informa. Pentru a putea decide și acționa omul are nevoie de informații. Dacă calitatea lor este superficială sau erodată, implicit aceste carențe se vor reflecta in deciziile noastre. Cu atât mai mult în cadrul proceselor democratice care presupun participarea la decizie prin vot a tuturor cetățenilor ce au acest drept, necesitatea de a decide pe baza unor informații corecte, in cunoștință de cauză, este o condiție a guvernării transparente. Constituția României menționează ca dreptul de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. (Art. 31 (1) și (2)) și că autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.